Rateaza UE cursa IoT?
Numarul de "obiecte" conectate la Internet va atinge anul acesta valoarea de 6,4 miliarde, cu 30% mai mult decat in 2015, sustin analistii Gartner, care estimeaza pentru 2020 un volum total de aproape 21 miliarde.
Potrivit cabinetului de analiza, adoptia extinsa a tehnologiilor si produselor Internet of Things (IoT) va genera cheltuieli cu serviciile de aproximativ 235 de miliarde USD (+ 22% fata de anul anterior). Din perspectiva Gartner, serviciile reprezinta principalul motor de crestere al industriei IoT. Investitiile vor fi orientate, in principal, catre serviciile profesionale de dezvoltare, instalare si operare a sistemelor IoT si catre serviciile de comunicatii.
Expansiunea IoT este sustinuta, in continuare, de catre zona consumer, care inregistreaza cel mai rapid ritm de crestere (4 miliarde de obiecte conectate in 2016), urmata de dezvoltarile specifice pe sectoare industriale (echipamente specializate, precum cele din domeniul sanatatii, sistemele de monitorizare si trasabilitate din transporturi si logistica etc.) si de cele "cross-industry" (produse si solutii care sunt utilizate in mai multe verticale, precum sistemele HVAC, cele de management al cladirilor, sistemele inteligente de iluminare etc.).
Zona "cross industry" include si proiectele "Smart City", care vor genera anul acesta o crestere totala de 1,64 ,miliarde de obiecte conectate (in crestere cu 39% fata de 2015). In ierarhia Gartner, pe primul loc in topul utilizarilor "smart" ale IoT se situeaza cladirile inteligente, urmate de transporturi, sectorul "smart homes", utilitatile, serviciile publice si sanatatea.
Analistii sustin ca 2016 va fi anul in care organizatiile care utilizeaza deja produsele IoT vor incepe sa faca trecerea de la faza de scadere de costuri la cea de generare de venituri. Mutarea accentului de la economii la profit va necesita o conlucrare stransa intre zona operationala, departamentele IT si top management, pentru descoperirea si valorificarea de noi oportunitati, si este un proces ce va trebui abordat gradual. Altfel exista riscul ca termenele de livrare prevazute sa fie depasite si sa fie compromise nivelurile de performanta, integrare si securitate.
Potrivit cabinetului de analiza, adoptia extinsa a tehnologiilor si produselor Internet of Things (IoT) va genera cheltuieli cu serviciile de aproximativ 235 de miliarde USD (+ 22% fata de anul anterior). Din perspectiva Gartner, serviciile reprezinta principalul motor de crestere al industriei IoT. Investitiile vor fi orientate, in principal, catre serviciile profesionale de dezvoltare, instalare si operare a sistemelor IoT si catre serviciile de comunicatii.
Expansiunea IoT este sustinuta, in continuare, de catre zona consumer, care inregistreaza cel mai rapid ritm de crestere (4 miliarde de obiecte conectate in 2016), urmata de dezvoltarile specifice pe sectoare industriale (echipamente specializate, precum cele din domeniul sanatatii, sistemele de monitorizare si trasabilitate din transporturi si logistica etc.) si de cele "cross-industry" (produse si solutii care sunt utilizate in mai multe verticale, precum sistemele HVAC, cele de management al cladirilor, sistemele inteligente de iluminare etc.).
Zona "cross industry" include si proiectele "Smart City", care vor genera anul acesta o crestere totala de 1,64 ,miliarde de obiecte conectate (in crestere cu 39% fata de 2015). In ierarhia Gartner, pe primul loc in topul utilizarilor "smart" ale IoT se situeaza cladirile inteligente, urmate de transporturi, sectorul "smart homes", utilitatile, serviciile publice si sanatatea.
Analistii sustin ca 2016 va fi anul in care organizatiile care utilizeaza deja produsele IoT vor incepe sa faca trecerea de la faza de scadere de costuri la cea de generare de venituri. Mutarea accentului de la economii la profit va necesita o conlucrare stransa intre zona operationala, departamentele IT si top management, pentru descoperirea si valorificarea de noi oportunitati, si este un proces ce va trebui abordat gradual. Altfel exista riscul ca termenele de livrare prevazute sa fie depasite si sa fie compromise nivelurile de performanta, integrare si securitate.
Potentialul urias de crestere al Internet of Things face ca din ce in ce mai multi jucatori din industria IT&C sa isi indrepte atentia catre domeniul solutiilor si serviciilor IoT. Majoritatea acestora provin de pe continentul nord-american, care inregistreaza un avans sensibil fata de restul lumii, ierarhia mondila fiind dominata de: Amazon Web Services, AT&T, Cisco, Dell, GE, Google, IBM, Microsoft, Oracle, Salesforce, Intel si Qualcomm. Esalonul european este reprezentat la varf de catre companiile Bosch si Siemens, in timp ce Asia este prezenta in clasament cu trei nume Hitachi Data Systems, Samsung si Huawei.
Producatorul chinez de echipamente telecom reprezinta un competitor aparte, care isi creste rapid cota. Anul trecut Huawei a lansat LiteOS, un micro-sistem de operare pentru device-urile IoT si s-a alaturat comunitatii open source Cloud Foundry, al carei obiectiv este crearea unei platforme deschise de dezvoltare a aplicatiilor Internet of Things. Chinezii au deja solutii implementate in cateva zeci de orase din 30 de tari care au adoptat sistemul "Safe City", ce integreaza de la echipamente IoT si aplicatii de video-supraveghere, pana la sisteme de tip Big Data si analiza de imagine, sustinute prin sisteme de comunicatii convergente in cloud.
O alta solutie prezentata anul acesta la Cebit este sistemul inteligent de iluminare urbana, care permite reducerea cu pana la 80% a consumului si economii de pana la 90% la nivel de costuri operationale. Solutia este operata prin LiteOS si foloseste componente 6LoWPAN (IPv6 over Low power Wireless Personal Area Networks), fiecare stalp de iluminat transmitand datele prin intermediul retelelor 3G si 4G.
Europa a intrat cu o viteza mai mica in cursa IoT, fapt confirmat de apelul lansat la inceputul acestui an de catre guvernul Marii Britanii, care a solicitat Comisiei Europene intensificarea eforturilor in directia crearii si dezvoltarii standardelor Internet of Things. La momentul actual, exista numeroase proiecte IoT dezvoltate in mai multe tari din cadrul UE (Spania, Italia, Germania, Franta etc.), insa initiativele legislative ale Bruxelles-ului sunt inca in stadiu de proiect, Internet of Things neocupand un loc central in strategia Digital Single Market (DSM).
Producatorul chinez de echipamente telecom reprezinta un competitor aparte, care isi creste rapid cota. Anul trecut Huawei a lansat LiteOS, un micro-sistem de operare pentru device-urile IoT si s-a alaturat comunitatii open source Cloud Foundry, al carei obiectiv este crearea unei platforme deschise de dezvoltare a aplicatiilor Internet of Things. Chinezii au deja solutii implementate in cateva zeci de orase din 30 de tari care au adoptat sistemul "Safe City", ce integreaza de la echipamente IoT si aplicatii de video-supraveghere, pana la sisteme de tip Big Data si analiza de imagine, sustinute prin sisteme de comunicatii convergente in cloud.
O alta solutie prezentata anul acesta la Cebit este sistemul inteligent de iluminare urbana, care permite reducerea cu pana la 80% a consumului si economii de pana la 90% la nivel de costuri operationale. Solutia este operata prin LiteOS si foloseste componente 6LoWPAN (IPv6 over Low power Wireless Personal Area Networks), fiecare stalp de iluminat transmitand datele prin intermediul retelelor 3G si 4G.
Europa a intrat cu o viteza mai mica in cursa IoT, fapt confirmat de apelul lansat la inceputul acestui an de catre guvernul Marii Britanii, care a solicitat Comisiei Europene intensificarea eforturilor in directia crearii si dezvoltarii standardelor Internet of Things. La momentul actual, exista numeroase proiecte IoT dezvoltate in mai multe tari din cadrul UE (Spania, Italia, Germania, Franta etc.), insa initiativele legislative ale Bruxelles-ului sunt inca in stadiu de proiect, Internet of Things neocupand un loc central in strategia Digital Single Market (DSM).
