Ericsson: Gradul de conectivitate contribuie semnificativ la îndeplinirea obiectivelor de transformare digitală

Transformarea digitală este unul dintre cele mai amplu discutate subiecte în această perioadă, cu atât mai mult cu cât alocările de fonduri prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în această direcție (a digitalizării), sunt semnificative – un procent de 20% din total, adică aproximativ 6 miliarde de euro, în linie cu sumele prevăzute de planurile altor state din Uniunea Europeană.

Sumele alocate componentei de conectivitate, însă, sunt destul de mici – sub 2% din PNRR – în contextul în care țintele în ceea ce privește digitalizarea nu pot fi atinse în lipsa unui grad ridicat de conectivitate, au precizat specialiștii Ericsson prezenți la ediția cu numărul 26 a conferinței Ziua Comunicațiilor.

Potrivit Ericsson, cei mai importanți piloni asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenția, atunci când ne referim la conectivitate, vizează dezvoltarea rețelelor fixe de fibră optică (ce asigură capabilități și viteze foarte mari) și conectivitatea wireless de bandă largă.

“La nivel european există niște ținte foarte înalte legate de conectivitate și digitalizare, două noțiuni complementare care pot impulsiona puternic dezvoltarea economică și socială. Planul Național de Redresare și Reziliență este o oportunitate imensă, pe care nu avem voie să o ratăm. Indiferent că suntem factori de reglementare, oameni de decizie în zona guvernamentală sau jucători din industrie, PNRR este o oportunitate, atât pentru noi, în România, cât și pentru alte țări. Într-adevăr, conform DESI, România se situează pe locul 10 din 27 în ceea ce privește conectivitatea, dar noi considerăm că se poate și mai bine de atât, mai ales că succesul procesului de digitalizare depinde, într-o foarte mare măsură, și de nivelul de conectivitate din țara respectivă”, a declarat în timpul evenimentului Dragoș-Mircea Rebegea, Country Manager România și Head of Sales România & Moldova, în cadrul Ericsson.

Mai mult, pilonul conectivității va face obiectul unei monitorizări atente din partea Comisiei Europene, mai ales că UE are, și din această perspectivă, obiective clare: primul dintre ele are ca orizont de timp anul 2025, atunci când zonele urbane și principalele rute de transport ar trebui să aibă acoperire 5G; cel de-al doilea obiectiv vizează anul 2030, atunci când acoperirea livrată de rețelele 5G ar trebui să fie una totală.

“Pentru a asigura performanța rețelelor de telecomunicații, este necesară o sinergie între tehnologia prin fibră, cea prin cablu și tehnologia 5G. România se situează pe o poziție bună în ceea ce privește acoperirea asigurată prin fibră optică, comparativ cu media de la nivelul UE, însă, chiar și în cazul celor mai avansate state, este puțin probabil ca doar rețelele fixe să poată livra servicii care să corespundă țintelor prevăzute pentru Deceniul Digital al Europei”, a afirmat în cadrul ediției de anul acesta a Zilei Comunicațiilor Gabriel Solomon, Head of Government & Industry Relations pentru Europa și America Latină, în cadrul Ericsson.

Eliminarea decalajului față de alte state

Multe state din Europa sunt, deja, în urma acelor țări sau regiuni care conduc clasamentele 5G și care se află într-un stadiu avansat de implementare a acestei tehnologii în rețelele lor de telecomunicații, precum Statele Unite ale Americii sau țările din Asia de Sud-Est (în special China și Coreea de Sud) – cei 2 poli în ceea ce privește acoperirea 5G și ponderea abonamentelor de acest tip, raportat la populație. În același timp, România riscă să rămână, la rândul său, în urma celor mai multe dintre statele membre UE, din acest punct de vedere, au mai spus reprezentanții Ericsson.

Conform estimărilor Ericsson, tehnologia 5G ar putea aduce economiei României 7,8 miliarde de euro, până în anul 2025 (din care beneficiile aduse în zonele rurale ar urma să se ridice la 4,7 miliarde de euro). Pentru a reduce decalajul pe care îl înregistrează față de alte state și pentru a valorifica pe deplin oportunitățile pe care le are în față, România are la dispoziție mijloace precum:

• alocarea de spectru pentru rețelele 5G, cu scopul de încuraja investițiile – o măsură pe care o adoptă și multe alte state din Europa;
• oferirea posibilității de a deduce / amortiza investițiile de capital din taxe, pentru companii / investitori, astfel încât să încurajeze investițiile în infrastructura de telecomunicații, în special pentru rețelele 5G;
• amplificarea sumelor investite de mediul privat prin intermediul fondurilor publice, inclusiv a celor din PNRR.

Totodată, România ar putea avea în vedere nu doar exemplele SUA și pe cel al Asiei de Sud-Est, ci mai ales pe cel al Estoniei – un stat din Europa care a reușit să se poziționeze foarte sus în clasamentele digitale și care prezintă un scenariu de implementare mai apropiat de
particularitățile locale.

La finalul anului trecut, în lume erau 660 de milioane de clienți 5G, 200 de rețele 5G comerciale live și 20 de rețele care utilizează cea mai recentă generație de tehnologie 5G (5G Standalone).

Ericsson le oferă furnizorilor de servicii de comunicații soluții complete pentru îmbunătățirea conectivității si a serviciilor. Portofoliul companiei acoperă domenii precum Rețele (Networks), Soluții pentru Servicii Digitale (Digital Services), Servicii de Externalizare (Managed Services) și Business-uri Emergente (Emerging Business) și este menit să sprijine clienții companiei în procesul de digitalizare, să sporească eficiența companiilor acestora și să ajute la identificarea unor noi surse de venit. Inovațiile Ericsson au pus beneficiile telefoniei și ale conexiunii mobile la dispoziția a miliarde de oameni, de la nivel global. Compania este listată la bursa din New York (NASDAQ), precum și la filiala acesteia – NASDAQ Stockholm.