Cat de pregatiti suntem in fata celei de A Patra Revolutii Industriale?
Peste doar patru ani, 5 milioane de locuri de munca vor disparea ca urmare a accelerarii evolutiilor tehnologice. Predictia sumbra, care pare un argument imprumutat din pledoaria neo-luddism-ului, este, de fapt, una dintre principalele concluzii ale raportului "The Future of Jobs", prezentat in debutul celei de a 46-a editii a Forumului Economic Mondial de la Davos, care a avut ca tema centrala transformarile profunde pe care le genereaza A Patra Revolutie Industriala.
O revolutie la care asistam deja - constienti sau nu de amploarea si, mai ales, de impactul ei - si pe care Klaus Schwab, fondatorul şi preşedintele executiv al lui World Economic Forum (WEF), o defineste ca o "fuziune a tehnologiilor" - cu referire directa la evolutiile accelerate inregistrate in domeniile inteligentei artificiale, al roboticii, al bio si nanotehnologiilor, printarii 3D, vehiculelor autonome si calculatoarelor cuantice. Sunt progrese al caror efect direct asupra sistemelor politice, economice si sociale este, insa, dificil de estimat, la momentul actual.
"Ne aflam intr-un moment crucial, de mare speranta, dar si de mare pericol", a avertizat Klaus Schwab in deschiderea Forumului. Mesaj preluat si de catre vicepresedintele SUA, Joe Biden, care a subliniat, la randul sau, ca "aceste transformari sunt schimbari in bine, insa aduc cu ele si primejdii care ne obliga sa fim proactivi".
Abordarea prudenta a castigurilor de productivitate si economiilor generate de adoptarea extinsa a noilor tehnologii a fost argumentata, in cadrul Forumului, din perspectiva adancirii inegalitatii in distributia veniturilor si a amplificarii dezechilibrelor pe piata muncii. Raportul citat, care abordeaza problema viitorului locurilor de muncă din perspectiva celei de A Patra Revolutii Industriale, arata ca in perioada 2015-2020 adoptia noilor tehnologii va duce la disparitia a peste 7,1 milioane de posturi (in cele mai dezvoltate 15 economii ale lumii, care acopera circa 65% din forta de munca la nivel mondial), creand doar 2,1 milioane de noi locuri de munca. Spre deosebire de revolutiile industriale anterioare - cand impactul cel mai puternic a fost resimtit de catre "blue collar worker" - noua revolutie vizeaza, majoritar, categoria "white collar", respectiv sectorul administrativ si zona activitatilor office.
Semnalul de alarma nu este unul nou. Studiul "The Future of Employment", realizat in 2013 de catre Oxford University si care analizeaza impactul informatizarii rapide asupra pietei muncii, nominalizeaza drept cele mai expuse categorii sectorul administrativ, cel al transporturilor si logisticii, urmate de zona de productie.
Exista insa si voci care sustin ca riscul pierderii locurilor de munca in urma adoptiei solutiilor de automatizare si a robotilor, desi real, a fost prezentat… prea exagerat in cadrul Forumului. Unul dintre sustinatorii acestei idei este Erik Brynjolfsson, directorul Initiativei pentru economie digitala din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), care considera ca ideea ca robotii vor lasa mii de oameni fara locuri de munca "este una dintre cele mai mari erori pe care am auzit-o la Davos". Pozitia lui Brynjolfsson este cu atat mai interesanta cu cat economistul american este coautor (alaturi de Andrew McAfee) al cartii "The Second Machine Age", lucrare citata frecvent pentru a argumenta "pericolele" celei de A Patra Revolutii Industriale.
Dincolo insa de aceste nuantari, mesajul Forumului de la Davos este unul clar: necesitatea stringenta a regandirii politicilor si sistemelor educationale si a strategiilor de calificare si reorientare profesionala, cu un accent din ce mai mare pe zona competentelor digitale. O concluzie fireasca in conditiile in care studiul WEF citat prezice nu doar 5 milioane de viitori someri, ci si faptul ca 65% dintre copiii care incep scoala in toamna acestui an vor practica meserii care nu exista inca in prezent.
Care sunt sansele Romaniei de a face fata provocarilor celei de A Patra Revolutii Industriale intr-o lume globalizata si tot mai puternic integrata? Destul de putine daca ne raportam la studiile Comisiei Europene, unde, conform Digital Agenda Scoreboard ne aflam, inca, pe ultimul loc in randul tarilor UE (https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/digital-agenda-scoreboard). Care sunt riscurile? Majore, in conditiile in care peste 60% din locurile de munca risca sa dispara ca urmare a adoptiei accelerate a automatizarii in urmatorii 10-15 ani. E adevarat, 15 ani inseamna mult. Insa, daca estimam in termeni de generatii, timpul este deja prea scurt, iar masurile trebuie puse in practica acum.
Evenimentul Ziua Comunicatiilor este unul din locurile in care strategiile capata substanta, iar progresele pot fi cuantificate real prin intermediul feedback-ului oferit de auditoriul ce reuneste specialisti din mediul privat si sectorul public, din peste 20 de industrii, precum si reprezentanti ai organismelor de reglementare. Ajunsa la cea de a XX-a editie, Ziua Comunicatiilor este cel mai longeviv si reprezentativ eveniment al industriei IT&C romanesti.
