Cui îi e frică de 5G? De la antene la atacurile cibernetice
5G este un subiect intens dezbătut în România de la începutul acestui an, sub diferite abordări, toate speculând în esență o teamă. Iată un clasament succint al celor mai populare „temeri“ generate de tehnologia 5G, realizat pe baza frecvenței apariției subiectelor în mass-media și social media:
- Teama de antenele disimulate. Unul dintre cele mai dezbătute subiecte în social media a fost – și este încă! – legătura dintre tehnologia 5G și măștile de protecție împotriva răspândirii SARS-CoV-2. Poate unora subiectul le pare hilar, insă Agenția Reuters, o instituție serioasă de presă, a publicat recent un material video în care a încercat să demonstreze că sârma din mască nu are rolul de antenă, ci doar de a asigură mularea ei pe forma nasului. Explicabil dacă avem în vedere că până și Bill Gates a dezmințit că ar intenționa să folosească un vaccin pentru a implanta populația cu cipuri…
- Teama de efectele nefaste ale radiațiilor. Subiectul nocivității 5G a făcut prozeliți nu doar printre adepții teoriilor conspiraționiste, ci și printre opozanții tehnologiei în sine. Și din aceștia se găsesc și în România – la începutul anului, 200 de persoane au protestat la Craiova, purtând pancarte cu mesaje explicite precum „Refuzăm antenele 5G“, „Sclavia digitală este letală“, „Pericolul 5G este real, nu virtual“ și „5G, tehnologie invazivă“. Și nici nu începuse pandemia…
- Teama de producătorii chinezi. Un alt subiect fierbinte legat de 5G a fost cel al excluderii producătorului Huawei, partener tradițional în dezvoltarea rețelelor de telefonie mobilă în mai multe țări, printre care se numără și România, unde a jucat un rol important în crearea rețelelor 3G și 4G. În presă au apărut zvonuri cum că Guvernul român ar fi încheiat încă de anul trecut un memorandum secret cu Statele Unite, principalul susținător al restricționării accesului Huawei. Până în prezent, autoritățile nu au dat un răspuns clar în acest sens, însă chinezii au demonstrat clar că înlocuirea tehnologiei implementate din rețelele funcționale în România ar însemna cheltuieli de miliarde de euro.
- Teama că „batem pasul pe loc și rămânem în urma lumii civilizate“. Faptul că mult-așteptata licitație organizată de ANCOM se tot amână a fost și este, încă, un subiect fierbinte. Deja de la finalul anului trecut agențiile de știri titrau că România este „codașă la implementarea tehnologiei 5G“. Sorin Grindeanu, președinte al Autorității de la finalul lui 2017, declara la momentul acela că licitația 5G se va organiza în prima jumătate a lui 2020. Între timp a „survenit“ pandemia și termenele au fost amânate – Eugen Lovin, vicepreședinte ANCOM, afirma recent în cadrul unei videconferinte că licențele se vor acorda în trimestru patru.
- Teama de riscurile de securitate. Este o temă care a început să fie abordată tot mai frecvent și mai aplicat de reprezentanții autorităților. De exemplu, vicepreședintele ANCOM citat amintea că, în 2019, Autoritatea a înregistrat o creștere cu peste 40% a incidentelor de securitate raportate de operatorii telecom. Mai recent, în cadrul unui eveniment dedicat, Dragoș Preda, secretar de stat pentru Comunicații în cadrul Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor, aborda generic subiectul securității ciberenetice din perspectiva viitoarelor ecosisteme 5G. Iar Marian Murguleț, Secretar de stat pentru Tehnologia Informației la nivelul întregii Administrații Publice Centrale, CIO Guvernamental, explica modul în care măsurile și deciziile acutale ale autorităților pot contribui la atenuarea riscurilor legate de 5G s care este rolul acestor intervenții. Din punctul de vedere al CIO-ului guvernamental este nevoie de o conlucrare a mediului public și sectorului privat pentru a defini printr-o abordare comună măsuri legislative care să atenueze riscurile de securitate, dar care să răspundă și cerințelor reale ale pieței.
De altfel, securitatea rețelelor 5G este un subiect prioritar și pentru Comisia Europeană, care încă de la începutul anului a adoptat un set comun de măsuri de atenuare, convenit de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate. Este explicabil deci de ce asigurarea securitătii protecției infrastructurilor de comunicații prin rețelele 5G este inclusă și în Strategia Natională de Apărare a României și de ce autoritățile acordă atâta atenție acestui subiect, în avans.
